DIVERSE VIZIUNI PSIHOLOGICE CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL NEDORIT AL COPIILOR. METODE DE EVITARE/ IMBUNATATIRE

06.01.2015 10:33

    De fiecare data cand copilul manifesta un comportament deviant, el retraieste o anumita anxietate, aceeasi de fiecare data. Aceasta anxietate se poate evita daca nu se mai repeta actiunea respectiva. Tendinta parintilor este de a pedepsi, dar prin aceasta tactica nu fac decat sa provoace niveluri ridicate de anxietate. Aceste tactici sunt mai putin eficiente, fata de tehnica de rationalizare, cea in care i se explica copilului unde a gresit si se cade de comun acord asupra gasirii unei solutii.

    Cercetarile din perspectiva behaviorista au demonstrat faptul ca pedeapsa este o forma de disciplinare cu scopul de a inhiba un comportament rau. Pedeapsa reprezinta o stimulare nociva pentru copil.

    Parintii apeleaza frecvent la metode care includ impunerea verbala sau /si forta fizica. Astfel de pedepse ii pot devaloriza copilului statutul de persoana cu valoare, il pot devaloriza ca individ. Se ajunge astfel la un cerc vicios in care copilul continua comportamentul rau, iar parintele pedeapsa. Este posibil sa evolueze foarte repede in forme de abuz.

    Iata care ar fi unele posibile motive pentru evitarea pedepselor:

1. Pedeapsa duce doar la suspendarea temporara a unui raspuns comportamental indizerabil, nu constituie o interdictie pe termen lung. Copilul pedepsit in mod frevent isi inhiba comportamentul nedorit in prezenta adultului care l-a pedepsit, dar imediat ce adultul dispare, se angajeaza din nou in acel comportament, scapand nepedepsit. Acesti copii, pe care parintii ii pedepsesc frecvent, devin agresivi si greu de controlat in afara familiei.

2. Pedeapsa care implica prejudicii verbale si fizice ofera copiilor exemple de agresiune indusa de adult, pe care le pot imita si introduce in propriul comportament. Pedeapsa aplicata de catre parinti se asociaza cu niveluri ridicate de agresivitate la copii. Acesti copii adopta, ca si adultii-model, aceleasi tehnici de pedepsire/violenta cand interactioneaza cu colegii lor. Comportamentele agresive manifestate de copiii abuzati fizic sunt extreme. Acasa si la scoala, ei ii ameninta verbal si fizic, atat pe colegi, cat si pe adulti. Copiii care nu au parte de un asemenea tratament, nu prezinta acest comportament.

3. Copiii pedepsiti frecvent invata foarte repede sa se apere, prin evitarea agentilor punitivi (cei care pedepsesc). Pentru a  invata comportamentul de evitare, acest lucru face ca rolul de agent socializator al parintilor sa se diminueze foarte mult. Astfel, sansele parintilor de a-i invata pe copii comportamente dezirabile scad.

4. In multe cazuri, pedeapsa functioneaza doar pentru a inhiba temporar comportamentul nedorit al copilului. Aceasta tehnica ofera o eliberare imediata, dar de scurta durata, a agentului punitiv. Astfel, se intareste aplicarea tehnicilor punitive. Parintele care foloseste pedeapsa, o va aplica, cu timpul, mult mai des, fapt care poate duce la producerea unor abuzuri foarte serioase asupra copilului.

    In cazul in care copilul manifesta un comportament neadecvat, refuza sa se conformeze unei reguli, ii putem prezenta consecinta logica a faptei. Adica ce se va intampla in mod natural, daca nu va continua sa manifeste acel comportament.

    In cazul in care copilul manifesta un comportament neadecvat, refuza sa se conformeze unei reguli, ii putem prezenta consecinta logica a faptei. Adica ce se va intampla in mod natural,daca nu va continua sa manifeste acel comportament.

    In continuare vom vorbi despre o serie de factori, fata de care raspunsurile copiilor la pedeapsa putem spune ca depind in mare masura: MOMENTUL  APLICARII  CONSECINTEI LOGICE;  INTENSITATEA  CONSECINTEI LOGICE;  CONSECVENTA;  TRASATURILE  AGENTULUI  PUNITIV; ARGUMENTAREA  VERBALA.

   MOMENTUL  APLICARII CONSECINTEI LOGICE – Consecinta logica trebuie aplicata imediat ce a fost manifestat comportamentul necorespunzator. Daca este aplicata mai tarziu, nu mai are efectul de remediere al comportamentului indizerabil. 

    Exemplu: Copilul se joaca cu mancarea la masa si varsa din supa. Parintele il va ruga sa stearga singur mizeria facuta. Cel mult i se va da copilului un servet pentru a sterge. Devine responsabilitatea lui de a repara ce a gresit.

    INTENSITATEA CONSECINTEI LOGICE – Consecinta logica si naturala trebuie sa fie pe masura greselii.  Nu trebuie sa se ajunga la ceva foarte sever. „Pedeapsa” foarte severa duce la riscuri, pentru ca nivelul ridicat de teama si anxietate pot interfera cu procesul cognitiv adaptativ si cu interiorizarea morala. 

    Exemplu: Copilul s-a jucat cu mingea in casa si a spart un ghiveci cu flori. Copilul va avea responsabilitatea de a strange mizeria facuta si de a inlocui ghiveciul spart. I se pot opri o parte din bani de buzunar, atat cat este valoarea ghiveciului. Nu va fi corect sa i se opreasca nici prea putini dar nici prea multi. Cum, de asemenea, nu ar fi corect sa i se ceara sa cumpere mai multe ghivece.

    CONSECVENTA – Pentru a reduce comportamentul necorespunzator al copilului, parintele trebuie sa actioneze cu aceeasi intensitate. Regulile cu inconsecventa si intermitenta au ca rezultat grade ridicate de agresivitate si nesubordonare din partea copilului. 

    TRASATURILE  AGENTULUI  PUNITIV – Cand intre parinte si copil exista o relatie apropiata, pedeapsa produce imediat inhibarea comportamentului nedorit. Prin pedeapsa, copiii percep o intrerupere a relatiei parentale. De aceea, sunt motivati sa o recastige printr-un comportament bun, corespunzator. 

    ARGUMENTAREA  VERBALA ofera copilului motivele pentru a nu mai avea un comportament necorespunzator. Aici apare inductia si disciplinarea inductiva. 

    Prin inductie intelegem verbalizarea catre copil despre modul in care comportamentul lor ii afecteaza pe cei din jur. Li se ofera instructiuni despre cum sa se poarte in anumite situatii sau de ce li s-a aplicat o anumita pedeapsa.

    Disiplinarea inductiva este recomandat a se face in cazul copiilor cu varste scolare, deoarece acestia, spre deosebire de cei prescolari, pot intelege mai bine modalitatea de gandire a parintilor. 

    ARGUMENTAREA  VERBALA elimina elementele care contribuie la diminuarea eficientei pedepsei. Daca se introduce un argument cognitiv, o pedeapsa de intensitate mica poate fi la fel de eficienta ca si una cu o intensitate crescuta. Pentru ca argumentarea sa fie eficienta, ea trebuie sa fie in raport cu nivelul de dezvoltare intelectuala al copilului. Daca acesta nu intelege argumentul, nu poate sa-si schimbe comportamentul neadecvat. 

    O alta metoda de reducere a comportamentului neadecvat este SCOATEREA  DIN  CONTEXT. In momentul in care copilul are un comportament indizerabil, trebuie scos imediat din contextul actiunii si sa i se ofere ocazii de reintarire pozitiva, pana cand este gata sa se comporte acceptabil. 

    RETRAGEREA  PRIVILEGIILOR  (retragerea banilor de buzunar sau interzicerea unor activitati placute) ar putea fi o alta metoda de pedeapsa. Aceste metode ar putea fi o alternativa la pedeapsa fizica sau verbala. De asemenea, prin folosirea lor putem evita aparitia efectelor secundare nedorite ale pedepsei.  

 

Bibliografie:

Betty Lou Bettner si Amy Lew (2010) - Raising kids who can (De ce are nevoie un copil pentru a reusi, traducere dr. Razvan Gogalniceanu) editura Ileana, Bucuresti.

Francis Walton (2012) - Winning teenagers and children over in home and school (Cum sa castigam de partea noastra copiii si adolescentii, acasa si la scoala,  traducere -  Ramona M. Covrig), editura IPPA, Bucuresti;

Gratiela Sion (2007) Psihologia varstelor, Editia a IV-a, editura: Fundatia Romania de Maine, Bucuresti;